
Istoria castelului Peles
Castelul Peles reprezinta, fara indoiala, cel mai important monument istoric de tip unicat pentru Romania. Situat pe Valea Pelesului, la poalele mun tilor Bucegi, constructia acestui edificiu a contribuit la dezvoltarea micii asezari care in anul 1874 este denumita Sinaia chiar de catre Carol I, iar din 1880 este declarata asezare urbana.
Povestea incepe la data de 30 martie 1866 cand Filip de Flandra refuza tronul Principatelor, iar Locotenenta Domneasca publica o Proclamatie prin care recomanda alegerea prin plebiscit a lui Carol-Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen ca domn al Romaniei cu numele de Carol I. Astfel incat, Ion C. Bratianu a plecat in Germania pentru a-l aduce in tara pe Principele Carol. El a incercat toata viata sa impuna colaboratorilor stilul sau meticulos si exact. Regina Elisabeta spunea despre sotul ei ca "si in somn el poarta Coroana pe cap".
Inca de la bun inceput, regele Carol si-a investit resedinta particulara cu anumite functiuni bine determinate, dintre care putem aminti: functia de reprezentare, loc de decizii politice si lacas de cultura – rol conferit in special de catre regina Elisabeta. Functia de reprezentare implica, in primul rand, punerea in opera a unui program arhitectural monumental, vizitele efectuate de sefi de stat, evenimentele de stat si de familie ce au avut loc la castelul Peles pana in anul 1947. Schimbarea statutului politic al Romaniei in Europa si totodata relatiile de rudenie ale regelui si reginei Romaniei cu numeroase familii regale si princiare din alte state europene, aveau sa determine o serie de vizite de stat ale unor capete incoronate. Inaltii oaspeti erau primiti oficial la Castelul Peles, dar si la Palatul Regal de pe calea Victoriei din capitala.
Planurile pentru constructia Castelului au fost realizate de catre arhitectul vienez W. Doderer, dar abia dupa doi ani, lucrarile au permis asezarea pietrei de fundament a constructiei. Revizuindu-si planurile si cerand suplimentarea sumelor initiale, arhitectului Doderer i s-a reziliat contractul; tanarul sau ajutor, arhitectul I.Schultz, a fost insarcinat sa continuie constructia. Intre 1877-1878 lucrarile au fost intrerupte, reluandu-se abia in 1879. Inaugurarea a avut loc la 7 octombrie 1888, dar amenajarile si largirea spatiilor de constructie au continuat pana in 1914. Castelul de azi seamana foarte putin cu cel proiectat in 1873, caci incepand din 1896, constructia a fost radical refacuta, sub directa coordonare a arhitectului ceh Karel Liman.
Caracteristicile arhitecturii exterioare ale Castelului Peles sunt specifice stilului neorenasterii germane: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria corpurilor, abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative. Insa interiorul nu mai respecta doar trasaturile acestui stil – exista incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc. De asemenea, terasele castelului, in stilul neorenasterii italiene, sunt impodobite cu statui, vase, coloane, fantani, acestea contribuind la reusita arhitecturii peisagistice a ansamblului.
|
Castelul Pelisor a fost construit intre anii 1899-1902 in stilul neorenasterii germane, fiind destinat perechii princiare Ferdinand - Maria, care l-a locuit din 1903. Puternica personalitate artistica a Reginei Maria, fiica ducelui Alfred de Edinburgh, si-a lasat amprenta asupra interioarelor, realizate in stilul "Art Nouveau" cu influente celtice si bizantine. Dintre acestea se remarca Dormitorul de Aur, Biroul Reginei Maria (cu puternice influente romanesti), Capela, Biroul Regelui Ferdinand (neorenastere germana), Sala Dineurilor, dar mai ales Camera de Aur. Castelul Pelisor detine si o valoroasa colectie de arta decorativa, creata de tinerii artisti aflati sub protectia Reginei Maria.
|
![]() |
